Ceaiurile, obtinute prin amestecare, constituie remedii naturale, cu efect ajutator. Ele nu se inlocuiesc insa cu tratamentele medicamentoase prescrise de medici.
Folosirea lor se face numai in concordanta cu diagnosticele stabilite de acestia. Plantele medicinale constituie remedii ecologice, nepoluante, fara efecte secundare si netoxice.
In cazurile de avitaminoze, cu referire la vitaminele hidrosolubile, mai ales cele din grupul B si C se pot folosi infuzii obtinute din doua lingurite la o cana cu apa din amestecul urmator: macese (sa fie in prealabil zdrobite si golite de miezul cu peri), frunze de catina si frunze de urzica.
Infuzia se prepara numai in vas emailat intact sau inox. Ea se fierbe un minut si se bea imediat dupa preparare pentru a se evita oxidarea vitaminelor.
In infuzia preparata vom gasi in cantitati mari vitaminele din complexul B si vitamina C, iar in cantitati mai mici vitaminele P, PP, A si K. In cazurile de raceala sau gripa, se pot obtine prin asociere ceaiuri care au urmatoarele efecte: scaderea temperaturii prin transpiratie, sedarea tusei in cazurile de bronsita, antivirotic si expectorant. Se pot prepara infuzii eficace in cazurile de astm, astm bronsic sau ca antispastic bronsic in cazurile de tuse rebela. In plus, infuziile au si efect usor sedativ.
Dintre plantele cu care se pot face amestecuri eficace in gripa, mentionam: cimbrisorul, galbenelele, izma, plamanarica, socul, sulfina, patlagina si teiul. Din aceasta lista se pot amesteca toate sau cat mai multe dintre plantele pe care le aveti. Pentru a exemplifica in ce masura amestecul oricaror plante din aceasta lista are efect terapeutic, voi da urmatoarele exemple: socul este sudorific, teiul este sedativ al tusei, patlagina este emolient al tusei, sulfina este expectoranta, cimbrisorul este antivirotic.
Daca amestecam aceste plante in cantitati egale si daca din acest amestec vom prepara o infuzie din doua lingurite la o cana cu apa se obtine efectul antivirotic, sedativ al tusei, de scadere a temperaturii, emolient si expectorant. Prin efectul multiplu al infuziei aceasta va fi eficace si in cazurile de bronsite si astm bronsic.
Ca amestecuri de plante folosite in afectiunile gastrice, in completarea tratamentului medicamentos, vom enumera salcamul, musetelul, teiul, sunatoarea, patlagina, galbenelele, coada soricelului, frunzele de dud si de coada calului. Se amesteca plantele pe care le avem culese si uscate, in cantitati egale, si din amestec se prepara o infuzie cu doua lingurite la o cana cu apa.
Infuzia se bea calduta, intre mese, pe stomacul gol, neindulcita. Dupa aceea nu se mananca si nu se bea nimic timp de o jumatate de ora. Aceasta infuzie este indicata in gastritele hiperacide, pirozis, in ulcerul gastric, in cazurile de colici gastrice si ca antispastic gastric. Are si o usoara actiune sedativa, iar prin continuarea tratamentului, alaturi de medicamente, se obtine o ameliorare rapida a suferintelor. Nici una dintre plantele enumerate, singura, nu poate provoca efectul complex al amestecului. Profitam de ocazie pentru a va reaminti ca ulcerosilor le este interzisa infuzia de izma deoarece prin actiunea ei anestezica asupra mucoasei gastrice (din cauza mentolului) poate masca un ulcer perforat.
CE SPUN VIZITATORII
Yeah...
Why do I bother calling up ploepe when I can just read this!